Să ai viața o balanță
Efemeră-ntr-o clepsidră
Ca o ușa fără clanță
Într-o cameră morbidă

Ochii tăcuți într-un glas asurzitor
De viață , ușor clipeau
Tremurând in frământări de trecator
În care ei abia zăceau

Buzele ochilor marunți
Abia șopteau durerea lină
Dându-si strălucirea ochilor cărunți
Ducându-se într-o umbră fără vină

Lumina întunecată a soarelui
Transpusă-n ochii trecătorului
Privindu-și viața din ultima carte
Neștiind că de recitire nu mai ai parte