Azi vine o tăcere

Azi vine o tăcere ce n-o vom ține minte,
E mai de preț o pâine, decât niște cuvinte –
Împingem bolovanul, ca Sisif, spre zori noi,
Va fi să ne strivească, când va veni-napoi –

Cu un pahar de vorbă, mai trece o amiază,
Uităm ca viața noastră ne este morții, stază,
Și-n litere, și cifre, și plăsmuiri lucioase,
Uităm pentru o viață, de sânge, și de oase –

Se dau aceleași lupte, de nu între popoare,
Între acel ce are, și-acela care n-are,
Și Procust încă trece, prin lume, măsurat,
Visând să pună toate durerile pe pat –

Bat clopote de frunze, cu limba, cimitire,
Vestind, Universală, o clipă de oprire,
Și în bătaia lungă a clopotelor, toate,
O clipă e speranța de-a fi eternitate –

Azi vine o tăcere ce n-o vom ține minte,
E mai de preț o pâine, decât niște cuvinte –
Împingem bolovanul, ca Sisif, spre zori noi,
Va fi să ne strivească, când va veni-napoi –

19 august 2008