munti de nestare nasc
pasari de piatra ce taie
fata albastra
torente de voma coloreaza
campul inflorit
un geam deschis la suflet
sloboada avioane de hartie
in valea seaca de iubire
omul-maimuta i-o trage lui
homo sapiens iar trabantul
cu palaria pe ochi o violeaza pe
mercedes in mina golita de litere
sutienul si chilotii tai planete
cu iz de iasomie ce se invart
in jurul meu incercand sa
compenseze valoarea pe care
am pierdut-o la ruleta
lasciva te intinzi pe ecranul
panoramic al retinei mele
dand foc limbilor de apa
departe in primavara epileptica
alan-dala se iubesc iar
porto-cala se urasc
buricul teilor infloriti
inghite avioanele de hartie