pe malul unei mări golite de dragoste ...
ai revenit
profeții droaie ca-n
hyde park butoaie
plimbare și cina în doi
beție și sex în doi
nu știu să râd să plâng
tragi concluzii atât de divine despre
adevărurile celorlalți
să mă ierți dar... ai un
simț al umorului prea dezvoltat
poate sau chiar suprarealist...

baie înainte și după
în doi
dormit trezit mâncat
ore zile luni ani
în doi suntem doar

încătușări...
zăbrele dincolo de care ni s-au retras
toate disperările

tragem același aer
lucruri
au început să ni se contopească
în doi kung fu
(în zilele de astăzi a se citi kung seduse)
se practică fără mănuși în doi

mai ieși un pic din cărți și channel-uri ca să
simți cu propriile tale simțuri că oamenii ăștia
fără adevăruri sunt divini în cel mai pur sens al
cuvântului altfel rămâi doar cu conceptul de
divinitate care nu înseamnă mare lucru

spală-mă de teamă
de întunericul în care mă îmbrac
când îngerii iau micul dejun
povestind despre dumnezeu
jucându-se de-a oamenii

amestecând atât de multe măști
la sfârșit nu se mai știe
cine pe cine judecă