Mă suspectez puțin de masochism
Mi-e sufletul bolnav
și totuși,sufletul ți-l las deschis!

Mă suspectez de amnezii ușoare
urăsc durerea cruntă
și totuși,uit că faci ca totul să mă doară!

Mă suspectez de lipsă de voință
la fiecare despărțire
m-aduci în prag de neputință!

Mă suspectez ușor de nebunie
mustește sufletu-n durere
iar eu tânjesc la tine-n agonie!

Mă suspectez de trup fără de formă
și fără de substanță...doar diformă,
curios căci trupul doar sub mâna ta mi se transformă!

Mă suspectez de timp uitat în ceasuri
Iar inima îmi spune-și sunt mai multe glasuri,
Și-s toate ale mele și uniform confirmă
că nu-s decât un suflet grav bolnav și-s chiar infirmă!

Iar boala prin spitale nu are lecuire
nici sufletu-n biserici nu prinde mântuire,
căci, boala mea confundă
păgâna mea cădere cu-nalta ta dumnezeire!