agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2620 .



Australian de Murfatlar
presa [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rradu ]

2003-11-20  |     | 



Australian de Murfatlar

Oenologul Stephen Bennett ii antreneaza pe romani in lupta cu marile puteri mondiale ale vinului

La sfirsitul acestei toamne, Stephen B. Bennett, oenolog din Adelaide, sudul Australiei, va pleca spre casa, la capatul lumii, lasind in urma Murfatlarul romanesc de care si-a legat priceperea printr-un contract de doi ani. Stephen Bennett are 44 de ani, e necasatorit si a absolvit Universitatea Adelaide,
specializarea Biochimie si Chimie Organica. A lucrat ca sef de crama in sudul Australiei, ca asistent la Institutul de Cercetare al Vinului din Australia, a fost director de productie in McLoren Vale, inspector de export, iar din 1988 a fost consultant independent in oenologie. Din 1993 pina in 1999 a muncit in perioada recoltei in Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Moldova si Macedonia, oferind consultatii in producerea vinului sec imbuteliat in sticle sau vrac pentru export in Regatul Unit al Marii Britanii. De la inceputul lui
2000, de cind societatea Vie-Vin Murfatlar SA a trecut in proprietatea unui grup privat romanesc, Stephen a fost chemat sa se ingrijeasca de productia de vin de la Murfatlar. “Mi-au cerut sa ma ocup de tot, de la strugure pina la eticheta de pe sticla de vin”, spune zimbind australianul, un urs de om la cele 120 de kilograme distribuite pe 1.92 de metri inaltime. L-am intrebat pe Stephen Bennett cum a gasit si cum lasa in urma Murfatlarul si ce lipseste vinurilor romanesti pentru a depasi pretul de 4-5 dolari si raftul cel mai aproape de podea din supermarketurile lumii.

Cisterne de vin cu mizga inauntru

Primul gind care l-a incercat pe Stephen Bennett in primavara lui 2000, la citeva ore dupa ce ajunsese la sediul societatii “Vie-Vin Murfatlar” SA din comuna Basarabi, judetul Constanta, a fost sa lase totul balta si sa se intoarca in blinda Australie.
Dezamagit, intrigat, pe alocuri socat. Instalatii de imbuteliere vechi, inexacte, “cu rabat de la igiena sticlelor”, cisterne din inox sau cuve de stejar in interiorul carora crestea de ani un strat gros de mizga, adaos mare de dioxid de sulf, aproape dublu fata de limita permisa, recolte impure - struguri albi crescuti im mijlocul unui ocean de struguri negri si invers - lipsa unor tehnici moderne de manipulare si racire a vinului...
Prima masura dispusa de Bennett a vizat igiena instalatiilor. Vinul nou, pastrat dupa fermentatie in cisterne din inox, degaja cristale care se depun pe peretii interiori ai cisternelor. Pina acum
doi ani, cisternele se curatau doar cu apa, lichid neputincios de unul singur in fata cristalelor. In timp, in interiorul cisternelor se formase un strat de cristale gros de citiva centimetri, un fel de mizga deasa: “Gaurile din stratul de cristale retineau oxigenul din vin, astfel incit vinul nou depus acolo capata imediat problemele celui vechi... Am hotarit sa spalam cisternele cu apa, soda caustica, apoi le-am clatit cu acid citric, pentru anularea posibilelor urme de soda caustica, si le-am clatit bine cu apa”.

“Vinul bun incepe din vie”

Australianul s-a aratat ingrijorat si de sistemul de racire a vinului. “Racirea este esentiala, mentine aroma, reduce oxidarea si, implicit, cantitatea de dioxid de sulf folosita, controleaza fermentatia mustului si mentine temperatura noului vin, iar ce am vazut aici la inceput, un musuroi de tevaraie veche, nu mai semana de mult a instalatie de racire.” Patronii l-au ascultat pe Bennett si au cumparat cu 300.000 de euro o instalatie de racire noua, prin care circula acum o solutie din apa si glicol cu temperatura intre -5 si 5 grade Celsius. Vinul, incalzit in timpul fermentatiei, este racit printr-un sistem tip “teava in teava”.
Stephen Bennett are un principiu potrivit caruia “vinul bun incepe din vie”. Pare un text previzibil. Stephen ne-a declarat insa ca a vazut in toata Europa de est cum multi producatori nu dau atentie maxima vitei-de-vie, “conducind vinul catre ce trebuie sa fie abia de cind intra in instalatii”. A reusit sa-si impuna ideea si la firma romaneasca pentru care lucreaza. Din cele peste 2.000 de hectare de vie ale Murfatlarului, de pe o treime se scot vinuri rosii, iar din restul, vinuri albe. Expertul australian a descoperit insulite de butuci cu struguri negri in mijlocul unui ocean de struguri albi si invers. A dispus imediat purificarea locului. Iar oamenii l-au ascultat fara sa cricneasca: “N-am avut niciodata probleme cu muncitorii romani, au
inteles repede ca sint aici ca sa-i ajut!”.

Dopul sticlei de vin - calciiul lui Ahile

Pentru seria de vinuri seci produsa sub supravegherea sa, Stephen Bennett a comandat sticle si etichete din Austria, iar dopuri din Portugalia. Nu a gasit in Romania nici un producator care sa-i garanteze culoarea pura a sticlei si ca linia unde se imbina cele
doua jumatati ale sticlei nu ii va zgiriia degetul mesterului in vinuri. In Austria a gasit. Iar dopul este un adevarat calcii al lui Ahile. A inlocuit dopurile de 5 centi, luate tot din Portugalia pentru ca in Romania nu exista nici un producator de dopuri din lemn de pluta naturala, cu dopuri de 20 de centi. “Un dop de 5 centi e ori prea uscat ori prea umed, iar vinul se infiltreaza uneori in el,
alterindu-si gustul.”

Feteasca Neagra, arma secreta a romanilor

“Daca pui in fata unui juriu de oenologi sapte sticle de vin rosu fara eticheta din care una e Feteasca Neagra, toti vor aseza acest vin pe primul loc. Dar daca pui etichetele pe sticle, va iesi pe ultimul”. Feteasca Neagra, cu aroma ei de pruna uscata, cu gustul
ei de femeie niciodata cuminte este arma secreta a vinurilor noastre, pontul asta ni-l vinde australianul care stie ca, in restul lumii, oamenii prefera vinurile seci. Bennett spune ca, in doar citiva ani, am putea ajunge din urma,Chile, cea mai noua dintre puterile vinului din lume. “Chile a uimit lumea de zece ani incoace, de cind au lucrat pentru ea vinificatori americani, francezi si spanioli. Acestia au adus din Franta lastari buni si i-au plantat acolo, cu igiena, sistem de racire, inox si butoaie de stejar frantuzesc, dar si cu ierni umede si veri secetoase, au reusit sa produca putin, cam la 300.000 de tone pe an, dar foarte calitativ. Acum, ei vind o sticla cu 20-30 dolari, in timp ce noi am reusit la cel mai mare tirg de vinuri din lume, cel de la Londra, sa urcam aproape de 4 lire sterline.”
Acum, dupa doi ani in care procesul tehnologic de la Murfatlar a suferit schimbarile sugerate de Bennett, australianul spune ca societatii ii mai trebuie inca cinci ani pentru a produce vin intr-un sistem competitiv pe plan international. Trei sint, in opinia sa, lucrurile care mai trebuie facute - o investitie continua in oameni calificati, cum e Lorena Deaconu, tinar oenolog cu trei specializari in California, pe vinuri rosii, sau Nicu Itu, specializat in vinuri albe, inlocuirea liniei de imbuteliere care are 35 de ani si participarea constanta la marile tirguri.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!