Ma-nvart intr-un cerc vicios, in care ma cramponez mereu de aceeasi intrebare; cine sunt?
Privesc in oglinda si vad o fata, ba nu, o tanara femeie draguta, uneori chiar frumoasa, dar nu mi-e de-ajuns. Citesc un rand dintr-o carte si ma identific cu un cuvant, o fraza, un personaj si totusi...vreau mai mult.
Ma uit la prietenii mei ce imi spun ca reprezint o baza de incredere, un umar pe care pot plange, ba chiar mai mult, dar nu-s multumita.
Vreau sa ma gasesc, sa ma cunosc, sa stiu cine sunt.
Privesc pe acela ce-l iubesc si stiu ca sunt jumatatea lui, sunt cea langa care isi va petrece viata... .
Sunt femeia iubita. Imi place lucrul acesta, caci ma face sa ma simt plina de dorinta, iubire, afectiune, prietenie, blandete... .
Atunci, de ce ma izbesc de acest: Cine sunt?
Cautarile continua.