agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1963 .



Pagină din jurnalul lui Arcibald în care acesta ne spune ceva despre Marylin
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adrian_nairda ]

2011-07-30  |     | 



Marylin uitase să-și pună șnurul între picioare: uneori, în lift, la coborâre, cercetam dacă avea șnurul, apoi mă făceam praf și pulbere fără grijă; nu mai spun, adică spun, că-mi oferea consultanță!

...
Șnurul este o înfășurare de ațișoare, de fire – d-aia nu-ți poți ieși, așa de ușor, din fire... Am făcut firișoarele ghem. N-a mers. Le-am călcat, nervos, în picioare. Le-am ”înghemuit”. L-am innodat (firișorul, șnurul, șiretul). M-am simțit ca-n Paradis. Am întins firișorul și m-am uitat la el. Era dezinvolt. Nu cred că avea mai mult de o jumătate de metru lungime. Am agățat o găleată de gunoi de el. A mers. E rezistent. L-am făcut ghem și am început să sar pe el. Marylin și-a strâns părul și și l-a legat cu el, cu firișorul. Toate lucrurile păreau a fi-n regulă. Apoi, Marylin a plecat la serviciu și și-a lăsat șiretul acasă. Eu am tăiat șiretul. În secțiune se zăreau zeci, chiar sute de firișoare. Am numărat în disperare de cauză câteva, apoi am renunțat. Când a venit acasă, Marylin mi-a spus că șnurul e mai bun decât elasticul pentru prinsul părului și mi-a demonstrat pe viu. De furie, eu, am trecut prin toate culorile curcubeului. Culoarea ochilor n-am reușit să mi-o schimb, dar... nici timpul nu-i trecut. M-am hotărât să stau la plajă cu ochii deschiși, până mi se va bronza albul ochilor.

...
În așteptarea-i am conceput poemul ”Așteptând-o pe Godoată”:
o
ce
fum
urmă
glezna
albicioasă
Marilyn mănâncă fasole
iar vânturile-i saltă fustele
acuzabilă fiind gaura de aerisire
femeiea nu se proptește-n confuzie
plasamentul mâinilor arată conflictul de interese
avea ce-i trebuia precum și o vacă desăvârșită a Domnului
numai icra neagră-i era infestată – numai ea –
teslă capă dar și spadă

...
A, altădată mă făcuse incapabil, și-am încasat-o... ca atare, pentru că mă implicasem și-n ea, de-am ajuns și la fundul sacului, dar și-al lacului. Numai Arcibald mă compătimea cu cubulețele lui și cu lumea dată cu fundu-n sus – punea gheață și cu și fără rost, era-n stare să pună cubulețe de ghiață până și-n ciorbă.
Am rămas cu o mare întrebare-n sufletul meu: melcii lasă urme, ori reacțiile lor sunt de ne-bănuit, precum ale salamului? În rest am avut parte numai de șocuri. Le pot numi: șocurile vieții mele. Ele conțin și o doză de absurd, dar mai bine decât atâta nu se poate!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!